Politici Publice

O propunere pentru creșterea nivelului educațional

al celor mai săraci copii din România

În România, între 2001 şi 2008 rata abandonului şcolar la nivel primar aproape s-a triplat, iar pentru clasele 5-8 a crescut de patru ori. Scopul acestei lucrări este să propună o strategie naţională pentru inversarea acestei tendinţe. Situaţia actuală este în mare parte rezultatul numărului disproporţionat de copii romi care încep şcoala târziu şi o abandonează devreme. În medie, copiii romi petrec şase ani jumătate în sistemul formal de educaţie, în timp ce media generală pentru România este de 11 ani. În zonele rurale, toţii copiii prezintă riscul de a abandona după opt clase, dar abandonul şcolar la nivel primar este o problemă mare în rândurile copiilor romi.

Recomandările noastre au la bază experienţa directă a autorilor în lucrul cu copiii şi familiile defavorizate din România, dar şi studiile recente cu privire la reforma educaţiei pentru copiii minoritari din Statele Unite. De asemenea, analizând legile referitoare la copii şi educaţie – concluzia noastră este că în România cadrul legal existent este cuprinzător şi în mare parte adecvat sarcinii de a oferi oportunităţi de educaţie egale. Măsurile pe care le susţinem sunt aplicarea acestor legi şi extinderea naţională a strategiilor care au dovedit că funcţionează, în vederea opririi tendinţei negative cu privire la nivelul educaţional.

Din păcate, în România părerea generală este că rădăcina problemei este faptul că romii nu sunt interesaţi în educaţia formală. Cei opt ani de experienţă pe care Ovidiu Rom îi are în recrutarea şi aducerea la şcoală a copiilor romi combate această presupunere (care derivă în mare parte dintr-o simplă ecuaţie rezultat – cauze). Când obstacolele sunt îndepărtate şi sunt acordate stimulentele potrivite, familiile rome îşi trimit copiii la şcoală.

Ovidiu Rom propune 4 paşi care includ 12 măsuri (cu costuri estimative) şi care credem că sunt necesare pentru a putea creşte nivelul academic al celor mai săraci copii din România. Recomandările noastre au fost primite favorabil de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi organizaţii consacrate în protecţia copilului, printre care UNICEF şi Salvaţi Copiii.

Măsurile propuse includ:

• Ateliere de vară naţionale pentru toţi copiii din familii cu venit scăzut, începând cu vârsta de 4 ani;
• Rechizite, uniforme şi prânzuri calde gratuite pentru copiii din familii cu venit scăzut;
• Stimulente sub forma tichetelor de masă pentru familiile cu nivel scăzut, care să le motiveze să îşi înscrie copiii la şcoală devreme, să asigure o frecvenţă şcolară a copiilor de 80%, să participle la şedinţe lunare cu părinţii etc.
• Aplicarea legislaţiei cu privire la educaţie şi drepturile copilului;
• Tragerea la răspundere a administraţiei locale în vederea aplicării legislaţiei existente;
• Retragerea fondurilor din partea guvernului central sau Uniunii Europene în cazul nerespectării legilor.

Faptul că în România aproape unul din patru copii sub 18 ani este de etnie romă ar trebui să dovedească în mod clar că problema educaţiei cere atenţia celor mai înalţi factori de decizie – şi acţiune la firul ierbii în întreaga ţară.

NOTĂ (Aprilie 2011): În cadrul unui raport adresat Ministerului Educației Daniel Funeriu, în martie 2011, autorii și-au actualizat recomandările documentate atât pe baza experienței personale din domeniu cât și în urma studierii literaturii internaționale de specialitate, statuând faptul că procesul de integrare a copiilor defavorizați din punct de vedere economic în sistemul de învățământ trebuie să înceapă în Grădiniță.

Descărcaţi aici propunerea noastră de Politici Publice, „Învăţând din greşelile Americii: o propunere pentru eliminarea decalajului educaţional din România”, elaborată în 2008

Ultimele Ştiri