edutimpurie

„Primii 5 ani de viată reprezintă perioada cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din viața noastră. Nu există niciun alt moment care să aibă un impact semnificativ asupra abilităților intelectuale, dezvoltării limbajului, alfabetizării sau capacității emoționale și sociale. Dacă ajuți copiii să își dezvolte această bază solidă la timp, le schimbi viața.” Jane Krill Thompson, Specialist în Educație Timpurie

„Copiii care nu merg la grădiniță sunt pierduți din start.” Profesor învățământ preșcolar Târnava, Județul Sibiu

Doar 1/3 din cei mai săraci copii din România beneficiază de orice tip de educație formală înainte de împlinirea vârstei de 6 ani, iar specialiștii în dezvoltarea umană au demonstrat că unica perioadă esențială pentru dezvoltarea creierului este de la naștere până la 5 ani.

Prin creșterea ratei de prezență zilnică la grădiniță, FCG îi ajută pe cei mai săraci copii să își crească șansele de absolvire a învățământului obligatoriu. Cu alte cuvinte, crește probabilitatea ca aceștia să se poată angaja și să devină cetățeni activi ai societății românești.

Banii investiți ulterior, în programe remediale, au foarte puțin impact dacă mințile copiilor nu au fost stimulate de la o vârstă fragedă. Laureatul premiului Nobel pentru economie, James Heckman, a demonstrat că programele de educație timpurie au o rată de recuperare a investiției de la 4 la 10 ori mai mare decât orice altă intervenție. Citiți mai mult aici.

Educația preșcolară crește veniturile salariale și prin urmare veniturile din taxe și impozite, și reduce riscul copiilor săraci de a abandona școala, a deveni șomeri, infractori și o povară pentru societate din toate punctele de vedere. Aceste consecințe sunt mult mai mari decât costul educației preșcolare. Conform Băncii Mondiale, România ar câștiga un miliard de euro pe an în productivitate și venituri din taxe dacă cetățenii ei cei mai săraci ar fi mai educați.

why early edu

Datele internaționale sunt indubitabile: copiii ale căror minți sunt antrenate devreme se descurcă mai bine la școală, ceea ce contează enorm pentru succesul lor ulterior în viață. De la naștere până la 5 ani, creierul se dezvoltă cel mai rapid, iar această perioadă este cea în care se pun bazele învățării ulterioare și funcționării în viața de adult.

Studiile arată și că părinții educați vorbesc cu copiii lor mult mai mult și folosesc un vocabular mai bogat decât părinții cu un nivel de educație scăzut. Și bineînțeles, părinții mai educați tind să le citească mai mult copiilor, de la vârste foarte mici. Prin urmare, copiii care sunt expuși de timpuriu limbajului și cărților devin elevi mai buni la școală și adulți mai ușor de angajat, mai târziu.

Peste tot în România, copiii din cel mai sărac segment de populație încep școala fără niciun fel de noțiuni de bază (cum ar fi abilitatea de a identifica zece litere ale alfabetului, culorile sau cifrele până la 10). EI nu au cărți acasă, iar părinții săraci nu sunt conștienți nici măcar de cât de important este să vorbească cu copiii lor, cu atât mai puțin să le citească. Spre deosebire de casele pline de cărți ale familiilor educate, casele copiilor săraci nu au nici un fel de material tipărit. În consecință, acești copii intră în sistemul educațional cu un decalaj imens față de colegii lor, pe care de cele mai multe ori nu reușesc să îl depășească. Programele de tipul Școală după Școală nu sunt suficiente pentru a reduce decalajul sau, mai exact, prăpastia care îi separă de colegii lor din când încep clasa pregătitoare.

Acest decalaj nu este o problemă doar pentru cei săraci ci creează în același timp o povară economică și socială care va trebui dusă de membrii educați, productivi ai societății. Este esențial să facem ce trebuie pentru proprii copii – dar dacă nu facem același lucru și pentru copiii celor needucați și marginalizați social, moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri va fi o societate cu costuri și handicapuri ce le vor sufoca și lor potențialul.

Tichetele sociale condiționate de prezența copiilor la grădiniță s-au dovedit a fi un instrument extrem de eficient pentru a motiva părinții foarte săraci și de multe ori analfabeți funcțional (care au, în medie, 4 ani de școală), să își aducă copiii la grădiniță în fiecare zi.


Toate programele care pledează pentru educația timpurie recomandă înscrierea din timp a copiilor cu grad ridicat de risc, comunicarea cu părinții și sprijinirea acestora să acopere „costurile ascunse” ale educației prin furnizarea de haine și materiale școlare. Sărăcia extremă determină familiile să aibă alte priorități zilnice, față de cele cu venituri medii. Tichetele sociale corespund uneia dintre acestea — hrănirea tuturor membrilor familiei în ziua respectivă.

Informarea și medierea sunt importante, dar stimulentele financiare sunt cele care determină un număr semnificativ de părinți să facă zilnic acest efort – ceea ce crește spectaculos prezența copiilor săraci la grădiniță.

Pentru a primi tichetele sociale, copiii trebuie să meargă la grădiniță zilnic sau să aibă o scutire medicală. În timp ce suma de 50 de lei pe lună reprezintă un motiv suficient de implicare a părinților fără venituri, metoda de plată în sine (tichetele sociale) reprezintă un alt factor pozitiv. Tichetele, acceptate de majoritatea magazinelor, sunt mai bune decât banii pentru că:

  • sunt mai ușor acceptate de către alți membri ai comunității ca o formă de ajutor social;
  • sunt mai ușor de distribuit și monitorizat;
  • sunt mai puțin interschimbabile (cumpărarea de țigări sau alcool este interzisă);
  • sunt îndreptate direct către nevoile de hrană ale copiilor.

În România nu se poate pune problema unei mese calde la grădiniță, deoarece în mediul rural nu există facilități de pregătire a hranei și nici access la furnizori acreditați.

„Este atât de simplu. Sunt surprins că nu ne-am gândit la asta mai demult.” Dullo Szilard, Director de școală

„Odată integrați în sistemul educațional, părinții își aduc copiii la grădiniță chiar dacă nu mai primesc tichete sociale.” Simona Cristea, asistent social și coordonator FCG Budila, Județul Brașov

„Provocarea, și în același timp esența succesului, este să reușești să transformi educația timpurie pentru copiii aflați în situații de risc în prioritate pentru comunitate.” Maria Gheorghiu, Cofondator OvR

Sunt suficiente tichetele sociale?

Sub nicio formă! În timp ce stimulentele condiționate sunt un ingredient necesar în recrutarea copiilor dezavantajați și menținerea unei prezențe regulate la grădiniță, măsurile complementare incluse în programul FCG pilot au avut un rol esențial pentru o schimbare de durată. Citește mai mult aici!

Extras din interviul Radio Romania Internațional acordat de Leslie Hawke

Ana-Maria Palcu: Credeți că tichetele sociale în valoare de 50 de lei reprezintă un stimulent suficient pentru a-i determina pe părinți să-și trimită copiii regulat la grădiniță?

Leslie Hawke: Sincer, nu cred că e vorba de bani. Cred că ceea ce este esențial este că autoritățile par, pentru prima oară, să-și dorească o educație pentru copiii acestor oameni – începând cu accesul lor la grădiniță. Tichetele sociale sunt, de fapt, un simbol.

Ana-Maria Palcu: Dat fiind faptul că majoritatea acestor părinți care trăiesc sub limita sărăciei sunt de asemenea și analfabeți, nu cumva este nevoie de o schimbare de mentalitate cu accent mai mare pe informare și persuasiune?

Leslie Hawke: O schimbare de mentalitate este deja vizibilă în rândul unei părți dintre autorități. Iar lucrul acesta este cel mai important – și va conduce și la o schimbare de mentalitate în rândul părinților! Firește că vor exista mereu cazuri de părinți care vor răspunde mai greu sau deloc, însă cei mai mulți dintre oamenii săraci își doresc pentru copiii lor aceleași lucruri pe care ni le dorim și noi pentru ai noștri – să-și valorifice potențialul și să fie fericiți. Și nimeni nu știe mai bine decât un părinte fără școală ce handicap major este să nu știi să scrii și să citești. Când acești părinți descoperă că cel mic învață poezii, să numere, să scrie și să citească – și că este încurajat de profesori binevoitori – nu mai e nevoie de alte argumente! Bineînțeles, pe măsură ce copilul crește, apar obstacole noi – de ordin financiar și cultural – dar este relativ UȘOR să convingi un părinte să-și trimită copilul la grădiniță! Rolul tichetelor sociale este de a ajuta părintii săraci să acopere măcar o parte din costurile ascunse asociate cu educația și să crească astfel prezența copiilor la grădiniță.